De foarte mult timp aștept un album creștin bun, care să mă încânte și pe care să îl ascult de 1000 ori și de fiecare dată să descopăr elemente noi, sunete noi, acorduri noi. Un album care să fie conceput în așa fel încât să te provoace să îl asculți de mii de ori și de fiecare dată să își arate fiecare colțișor minunat al sunetelor ce îl compun. Ei bine, albumul Zi de zi, nu se încadrează nici pe departe în această categorie.

Este un album ce trădează, la o primă audiție, eleganță și stil atât din punct de vedere al sound-ului cât și al solistei vocale. Este destul de interesant, pentru că Teodora Popescu, pare că promite mult  ca și artistă, însă dintr-un motiv pe care nu îl înțeleg pare că este blocată de o barieră pe care refuză cu încăpățânare să o treacă. Așa că după două sau trei audiții albumul devine extrem de plictisitor și plat.

În plus, când îl asculți prima dată, ai mereu impresia că ai mai auzit undeva majoritatea pieselor. Și cam așa este… compozițiile cuprind un amalgam de sunete inspirate din Coldplay sau The Cranberries și să nu uităm pe cei de la Hillsong.

Oh! Acum vine problema versurilor… ei bine, după ce asculți albumul rămâi confuz și nu înțelegi despre ce se cântă pe acest CD. Versurile par pur și simplu înșiruiri de afirmații uzuale din limbajul de lemn al bisericilor evanghelice, care aici dau (din nou și din nou) impresia de banal și lipsă acută de pasiune pentru ceea ce se cântă.

Din punctul meu de vedere pe acest album există și o piesă care are o mare problemă din punct de vedere teologic. Este vorba de piesa Iartă-mă. Versurile spun așa:

(..) Te vei uita înapoi la vremea ce a trecut

Vei fi atunci mulțumit cu ce ai făcut

Sau poate adânc întristrat

Că prea puțin ai lucrat?

Problema care se ridică pentru aceste versuri este: Cine poate spune că a lucrat mult sau puțin? Cine are etalonul că eu sau tu am lucrat puțin sau mult? Care lucruri se pot măsura ca puțin sau mult înaintea Domnului? Este oare această învățătură extrasă din Biblie  sau doar din sfânta noastră tradiție? Răspunsul îl știm deja… Opinia mea este că cineva care a compus versurile nu prea i-a păsat de ce scrie. O lipsă cruntă de grijă și (așa cum am mai spus) pasiune pentru ceea ce cântă.

Am luat acest album încrezător că voi fi uimit, că voi găsi ceva rafinat. Din păcate pentru mine, albumul Zi de zi este o mare dezamăgire. În ciuda faptului că este conceput cu o oarecare grijă și eleganță, solista nu trădează nici un fel de pasiune pentru ceea ce cântă, iar toate acestea sunt trase în jos de banalitatea versurilor.

Sper ca următorul album să merite mai mult banii, decât acesta.